Tablitele de la Tartaria


In localitatea Tartaria, din judetul Alba, cercetatorul clujean Nicolae Vlassa a descoperit, in anul 1961, un important complex de cult, cu materiale ce atesta o continuitate de locuire, in acest loc, datata intre anii 4500-200 i.e.n., in unele cazuri chiar si mai tarziu. Printre altele, s-au gasit si trei senzationale tablite de lut ars. Doua dintre ele sunt acoperite cu semne cu caracter pictografic, cu peste un mileniu anterioare celor asemanatoare, descoperite la Djemer Nasr, Kis si Uruk si datate la 3300 i.e.n.

Un subiect stanjenitor? Acum cativa ani, am pornit o ancheta privind celebrele tablite de la Tartaria, spre a consemna opiniile unor istorici romani asupra acestui subiect. Am fost la Facultatea de Istorie a Universitatii Bucuresti, la Muzeul National de Istorie a Romaniei si prin alte cateva muzee de istorie din tara. Sub pretextul ca nu ar fi chiar specialitatea lor, cei mai multi au refuzat sa se pronunte. Nu am reusit atunci sa obtin decat trei opinii pentru publicat: una negand vechimea si autenticitatea tablitelor cu pricina, alta in asteptarea altor descoperiri care sa confirme importanta lor si alta in favoarea ideii ca ar fi vorba de cea mai veche scriere din lume. Alti istorici i-au atacat vehement pe Nicolae Vlassa si pe toti cei ce cred in el, altii erau entuziasti de aceasta descoperire, dar nici primii, nici ultimii nu au vrut sa le apara numele in ziar. Incercati sa abordati cu istorici consacrati acest subiect si veti vedea cat de stanjeniti vor deveni cei mai multi, daca nu cumva se vor pronunta rautacios. De ce? Scrierea a aparut intai in sud-estul Europei.

Unii afirma ca tablitele ar fi fost pierdute sau vandute de negustori sumerieni bastinasilor de la Tartaria! Acestia se fac ca uita ori inca nu au aflat ca piese asemanatoare au fost gasite in colina de la Karanovo, din sud-estul Bulgariei, intr-un nivel neolitic, corespunzand mileniului III i.e.n., si anume cateva sigilii de lut, dintre care unul rotund, cu diametrul de 6 cm, are gravate pictograme si este impartit in patru sectoare clar delimitate, la fel ca una dintre tablitele de la Tartaria. Apoi, si la Gracianita, localitate din nord-vestul Bulgariei, sau descoperit doua platouri mici; pe fundul unuia dintre ele se poate vedea o reprezentare schematica antropomorfa, iar cel de-al doilea prezinta o forma de scriere apropiata de cea de pe sigiliul de la Karanovo si de una dintre tablitele de la Tartaria. Pe baza celor trei descoperiri mai vechi decat scrierea sumeriana, unii cercetatori au avansat ipoteza ca scrierea a aparut mai intai in sud-estul Europei si nu in Mesopotamia, cum se credea pana acum. Aceasta opinie este intarita de prof. Colin Reinfrew, arheolog britanic, care a efectuat sapaturi in localitatea bulgara Sitagroi si care a afirmat ca in sud-estul Europei a existat in vechime o zona de civilizatie inaintata. Opinii identice impartasesc si foarte multi alti istorici din Occident, din Rusia si de pe alte meleaguri. Enigmele tablitelor: Un poet rus a fost atat de entuziasmat de tablitele de la Tartaria incat le-a dedicat o poezie. Un profesor din Sankt Petersburg a descifrat enigmaticele pictograme, in cea mai credibila versiune: NUN KA SA UGULA PA IDIM KA RAI. Dintre toate incercarile de traducere a inscriptiei, am ales-o pe aceasta: "Nobilul care stie tainele va merge in Rai". Ar fi extraordinar sa fie confirmata dainuirea multimilenara a unor cuvinte romanesti ca: nun "nobil", ugula "taina; loc incercuit" - in ogor, ka-rai - in cer, si Rai! De altfel, pe tablita cu pictogramele apare si crucea, stravechi simbol precrestin, care imparte semnele in patru. Un impatimit dupa fenomenul de la Tartaria este profesorul italian Marco Merlini, director al Prehistory Knowledge Project si membru al World Rock Art Academy Italia, unul dintre cei mai prestigiosi arheologi contemporani ai Europei. In Romania avem o comoara imensa Profesorul italian a cautat oasele descoperite de Vlassa la Tartaria, le-a gasit si a ajuns la concluzia ca scheletul este al unei femei, de 1,45 m inaltime, in varsta de 50-55 de ani, careia ii atribuie un rol religios, fiindca printre oase au fost gasite 23 de obiecte sacre, din care foarte importante sunt o ancora pentru tesut, niste bratari si niste statuete de idoli. Oasele au fost trimise la Universitatea din Roma pentru a verifica in laboratorul Departamentului de Geologie analiza cu Carbon 14. Datarea e foarte veche, in jur de 7300 de ani!

In anul 2004, vizitand Romania, prof. Marco Merlini a declarat: "Oasele, ca si tablitele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Acum este randul nostru sa gandim ca scrierea a inceput in Europa cu doua mii de ani inaintea Sumerului. In Romania avem o comoara imensa, dar ea nu apartine numai Romaniei, ci intregii Europe. Doresc sa incerc un proiect despre civilizatia Dunarii, pentru ca identitatea Europei a inceput cu Dunarea. Trebuie sa cream o Europa culturala, sa ne gandim ca de-a lungul Dunarii a inceput o civilizatie importanta cu aproape opt mii de ani in urma, o societate nu mai putin importanta decat cele din Egipt sau din Mesopotamia. Cred ca acum este timpul sa demaram acest proiect de care spuneam, un proiect despre importanta civilizatiei Dunarii". Un interviu mai amplu cu prof. Marco Merlini pe tema Tartariei a fost consemnat de jurnalistul Vladimir Brilinsky in revista "Dacia Magazin", nr. 14, iulie 2004. Pe cand un muzeu la Tartaria?

Localitatea Tartaria se afla la poalele versantului nordic al Muntilor Sureanu, de-a lungul malului stang de pe cursul mijlociu al raului Mures. In jurul acestei asezari, pe un diametru de aproximativ 60 de kilometri, s-au gasit fragmente osteologice ale omului de Neanderthal si ale omului de Cromagnon. Tot in apropiere, la Turdas, sapaturile arheologice din anii 1895 si 1910 au scos la iveala vatra unei asezari cu piese asemanatoare celor de la Tartaria. La Daia Romana, situata la 12 km nord-est de Tartaria, s-a descoperit si un vas cilindric a carui vechime este anterioara datarii cilindrilor-sigilii din Sumer. Specificul materialelor descoperite in aceste statiuni i-a facut pe specialisti sa-i creeze o identitate proprie sub denumirea Cultura Turdas-Vinca (4500-3700 i.e.n.), raspandita in Ardeal, Banat si Oltenia, in Serbia, Ungaria, Bulgaria si in alte tari sau chiar continente mai indepartate. Multe piese apartinand acestei culturi sunt expuse in bogatul muzeu de istorie din Orastie. In vara anului 2003, la Tartaria a fost dezvelit un monument ridicat de Fundatia Dacia Revival, care are sediul la... New York. Superb acest gest inchinat celei mai vechi scrieri de pe Pamant! Ce-ar fi daca Ministerul Culturii si Cultelor ar infiinta un mare muzeu, chiar la Tartaria, dedicat scrisului, fara de care o cultura este greu de imaginat? Nu merita acest loc un sanctuar al pictogramelor si al slovelor, unic in lume?

Vizualizări: 816

Adaugă un comentariu

Pentru a putea adăuga comentarii trebuie să fii membru al România din Diaspora !

Alătură-te reţelei România din Diaspora

Comentariu publicat de Lenuş L pe Aprilie 11, 2011 la 5:50pm
Se spune ca sumerienii au fost cei care au pus bazele scrierii. Insa, dupa descoperirea tablitelor de la Tartaria unii cercetatori nu mai sunt atat de siguri.
Multi savanti au fost atrasi de cultura Daco-Romana strabuna, iar cele trei tablite ceramice gasite la Tartaria in judetul Alba au strarnit o curiozitate din partea multora.

Au fost descoperite figurine de lut ars si de alabastru si trei placute de lut ars. Doua dintre acestea erau acoperite cu semne cu caracter pictografic si se presupune ca redau texte stravechi. In cea dea treia placuta este redat un om care merge in urma a doua animale cornute.

Cele trei tablite de la Tartaria sunt identificate ca cele mai vechi marturii ale utilizarii scrierii in sud-estul Europei, sau, dupa unii drept “cea mai veche biblioteca a Europei”.

Tartaria

Localitatea Tartaria se afla la poalele versantului nordic al Muntilor Sureanu, de-a lungul malului stang pe cursul mijlociu al raului Mures. Pe un diametru de aproximativ 60 de kilometri s-au gasit fragmente osteologice ale omului Neanderthal si ale omului de Cromagnon. La Turdas, in apropiere de Tartaria au fost executate niste sapaturi in 1895 si 1910, in urma carora s-a scos la iveala vatra unei asezari cu piese asemanatoare celor de la Tartaria. La Daia Romana, la 12 km nord est de Tartaria, s-a descoperit un vas cilindric a carui vechime este anterioara datarii sigililor din Sumer. Specificul acestor materiale descoperite i-a facut pe cercetatori sa creeze o identitate proprie, sub numele de Cultura Turdas-Vinca, cultura de acum 4500 – 3700 i.e.n., raspandita in Ardeal, Oltenia, Banat, Serbia, Ungaria, dar si in alte tari sau continente mai indepartate.
Multe din piesele gasite aici sunt expuse in muzeul de istorie din Orastie.

Unii cercetatori au ridicat ipoteza ca scrierea sub forma pictogramelor a aparut mai intai in sud-estul Europiei si nu in Mesopotamia, teorie criticata puternic in arheologia mondiala. Exista si ipoteza ca aceste piese ar fi ajuns in Transilvania datoria unor contacte economice sau de alta natura cu Orientul Apropiat desi datarea tablitelor este mai timpurie cu 1000 de ani fata de aparitia scrisului in Orient.

Vladimir Georgiev spunea ca tablitele de la Tartaria sunt mai vechi cu un mileniu decat scrierile sumeriene.
A. Kifisim, care a publicat si o harta special intocmita, in care demonstreaza ca stramosii romanilor de astazi au exercitat o influenta puternica asupra culturii intregii lumi antice, respectiv a vechii Elade, a vechiului Egipt, a Sumerului si chiar a Chinei.

Filozoful Platon, spunea “niste table triunghiulare de arama au fost aduse de fecioarele hyperboreene la Delos. Aceste table aveau un continut eshatologic: Dupa ce s-a despartit de trup, sufletul de duce in regatul lui Hades pentru judecata”. Se stie ca hyperboreenii locuiau la nordul Dunarii. Acolo era cunoscuta mina Baia de Arama. Elementele grecesti din textul acestor placi sunt un adaos, iar conceptia despre nemurirea sufletului este probabil zalmoxiana.

Enigmele tablitelor si semnificatia lor

Un profesor din Sankt Petersburg a descifrat enigmaticele pictograme, in cea mai credibila versiune: NUN KA SA UGULA PA IDIM KA RAI, insemnand “Nobilul care stie tainele va merge in Rai”. (nun “nobil”, ugula taina; loc incercuit, ka-rai in cer, Rai). Pe tablita mai apare si crucea, vechi simbol precrestin care imparte semnele in patru.
Expertii unei academii din Rusia au ajuns la concluzia ca defapt pe tablite sta scris “proto-sumerian”. Din pacate interpretarea pictogramelor de pe tablite nu duce la niciun adevar. Exista atatea traduceri complet diferite incat ele se infunda din ce in ce mai mult in mister, cu cat incearca altii sa le descifreze. Chiar daca am gasi corespondentul lor in cuvinte, nu vom stii poate niciodata ce au simbolizat ele cu adevarat printre cei ce le-au scris.

Marco Merlini, director al “Prehistory Knowledge Project” a gasit un schelet al unei femei de 1.45 m. inaltime, in varsta de 50-55 de ani. I-a atribuit un rol religios, fiindca printre oase au fost gasite si 23 de obiecte sacre, dintre care o ancora pentru tesut, niste bratari si niste statuete de idoli. Oasele au fost trimise la Universitatea din Roma pentru a fi verificate cu Carbon 14. Rezultatul datarii a fost neasteptat. Oasele au fost clasificate ca fiind de acum 7300 de ani.

Marco Merlini a declarat “Oasele, ca si tablitele sunt foarte vechi. Acum este o certitudine. Este randul nostru sa gandim ca scrierea a inceput in Europa cu doua mii de ani inaintea Sumerului. In Romania avem o comoara imensa, dar ea nu apartine numai Romaniei, ci intregii Europe.”

Controverse

Tablitele de la Tartaria sunt foarte controversate. Unii neaga vechimea si autenticitatea tablitelor, iar altii asteapta alte descoperiri care sa confirme importanta lor si in favoarea ideii ca este vorba de cea mai veche scriere din lume, cel putin cea mai veche dintre cele descoperite pana acum.

Unii istorici consacrati s-au simtit stanjeniti la ipoteza ca acestea ar fi cele mai vechi scrieri din lume, sau chiar s-au pronuntat rautacios. Dovezile si descoperirile facute confirma faptul ca scrierea a aparut intai in sud-estul Europei. Piese asemanatoare au fost gasite si in colina de la Karanovo, in sud-estul Bulgariei, intr-un nivel neolitic datand de acum 3000 de ani i.e.n. Aceste sigilii gasite in Bulgaria erau gravate cu pictograme si erau impartite in patru sectoare clar delimitate, la fel ca una din tablitele de la Tartaria. La Gracianita, in nord-vestul Bulgariei, s-au descoperit doua platouri mici. Pe fundul uneia se poate vedea o reprezentare schematica antropomorfa, iar cel de-al doilea reprezinta o forma de scriere apropiata de cea de pe sigiliul de la Karanovo si Tartaria.

Colin Reinfrew, un arheolog britanic, a efectuat sapaturi in localitatea bulgara Sitagroi si a afirmat ca in sud-estul Europei a existat in vechime o zona de civilizatie inaintata. Foarte multi istorici din Occident, din Rusia si de pe alte meleaguri afirma acest lucru.

Datarea cu C14 a acestor tablite reprezinta o problema, deoarece ele au fost supuse unor tratamente necorespunzatoare din necunostinta de cauza. Acesta este unul din motivele pentru care aceste tablite lasa loc de indoiala. Suntem noi buricul pamantului sau aceste tablite au fost scrise mult mai recent? Sau nici macar nu apartin civilizatiei din care ne tragem?

Tablitele au fost totusi datate indirect, prin analize pe celelalte obiecte gasite impreuna cu ele. Cu toate acestea, exista sceptici care sustin ca tablitele au fost puse ulterior in groapa descoperita.

 

Chiar daca aceste tablite ar corespunde unei perioade mai timpurii decat cele mai vechi scrieri sumeriene, ele nu demonstreaza mare lucru. Exista si varianta ca aceste tablite sa fi fost aduse de migratori, aducand cu ei cultura si invataturile lor, iar simbolurile de pe tablite se aseamana extrem de mult cu cele folosite de sumerieni in comunicarea scrisa.
Pana se va demonstra contrariul, vor exista doua tabere si misterul originii acestor tablite va continua.

Autor: Marius, www.descopera.org


 

Deveniţi fani ai României din Diaspora pe Facebook

România din Diaspora

Visit reţeaua literară

Forum

CARAGIALE Și MOȘTENIREA DE LA MOMULOAIA 6 răspunsuri 

Începută de ION IONESCU-BUCOVU. Cel mai recent răspuns de Virginia Stanciu Oct 3, 2012.

Întreţinerea Casei Poporului, o cheltuială anuală de aproape 4 milioane de euro 9 răspunsuri 

Începută de Dan Fodor. Cel mai recent răspuns de IUGA NICOLAE Iul 27, 2012.

Autobiografie actualizata si nostima 17 răspunsuri 

Începută de adriana. Cel mai recent răspuns de Georgeta NEDELCU Sep 21, 2011.

Klara Tamaş: Arta face parte din lux 12 răspunsuri 

Începută de Liliana Bertea. Cel mai recent răspuns de lucretia tita Ian 14, 2013.

Insignă

Se încarcă...

Statistici

Top Society Sites

Enter your email address:

Delivered by FeedBurner